Aceasta este povestea ta?
Scrie în povestea ta că te cunosc de undeva. Spune că știu cum mergi pe stradă, cum vorbești când ești supărat, cum îți mângâi sufletul când nu știe pe ce stradă se află în drumul spre fericire. Dar știi de ce te cunosc?
Pentru că vrei să fii la fel ca ceilalți. Ca toți ceilalți pe care i-am cunoscut în povestea mea și în a altora. Pretinzi că ești ceva, nici măcar cineva.
Nu te schimbi pentru că e mai ușor să imiți. Nu te zbați pentru că e mai ușor să stai amorțit și să te miște cineva din când în când și să te împingă înainte.
Nu respiri fericire pentru că e mai ușor să te plângi și să ai frustări decât să împingi ușa și să ai mintea deschisă. Totul aștepți de la alții, iar alții așteaptă ca tu să faci ceva. Așa că nu se schimbă nimeni și nimic. Nici tu, nici ei, nici lumea.
Tu spui că a schimba lumea e un clișeu. Știi de ce îți place să crezi asta? Pentru că toată lumea vorbește despre asta, dar nimeni nu acționează. Se vorbește despre schimbare și despre acțiune. Dar să vorbești, de cele mai multe ori, înseamnă să stai acasă, cu mintea deasupra unor taste și cu sufletul ascuns sub pătură, de frică să nu pățești ceva în toată schimbarea pe care o susții cu atâta ardoare.
Pictează-ți viața
Ești foarte stăpân pe siguranța ta, când, de fapt, siguranța este stăpâna ta. Te apasă în menghina ei și nu îți mai dă drumul. Îți comandă să fii supus și să te încadrezi în șablonul ei strâmb și să nu care cumva să riști și să fii tu drept.
Riscă să vrei să obții ceva și o să ai ceva nou. Iar dacă pierzi, măcar o să știi despre tine că ai avut puterea să fii diferit față de toți ceilalți din povestea ta și ai încercat să schimbi ceva la tine. Așa că acum ridică-ți sufletul și zboară pe pagini noi și libere, pe pagini albe, și umple-le de culorile visului tău.
Scrie în povestea ta în fiecare zi și amintește-ți mereu că doar tu ești autorul ei.